Marea Ocoleala

In acest weekend ploios de toamna.... hopa, scuze (m-am dezorientat) ...de vara, am fost chemati cu mic, cu mare la doua zile de orietare sportiva in cadrul Cupei Romaniei la Orientare pe Mountainbike in padurile din jurul Clujului. Sambata 26 iunie la ora 11:30 s-a auzit primul BIP al cronometrului de la startul probei de medie distanta in padurea Faget. Vremea a rarit bine concurenta clujeana (stati linistiti, nu au murit de batranete, ma refeream la conditiile meteo), insa Mury (Marius Muresan) si cu mine am reusit sa ne invingem groaza de a ne murdari si in acest weekend bikeurile astfel ca la minutul 34 respectiv 42 am pus mana pe cate o harta si dusi am fost...
Aveam de parcurs 6 km in linie dreapta, da' n-ati vrea sa stiti cat de dreapta a iesit in final. Am inceput timid, ocolind beltile, dar cand am vazut ca incepe sa ploua m-am bazat doar pe sacul de detergent de rufe care ma astepta acasa si i-am dat bataie. E ciudat ce se intampla la cursele de genul asta, fie ele chiar si de orientare sportiva si fara obiectiv. Inainte de start iti spui in minte jumate in engleza jumate in romana: “Nu-i stres. Merg de fun ca sa enjoy!”

Si brusc te trezesti gafaind, cu noroiul in ochi si cu limba-n spite, avand un singur scop in minte: UNDE-I PUNCTU!!!??? DA IO UNDE-S??!! Singurul obiectiv clar a fost sa ii fac cunostinta SI-card-ului de pe degetul meu cu fiecare punct trecut pe harta... si am reusit. Nu puteam sa vin acasa si sa va scriu ca m-am ratacit in padurea in care ma dau de o viata aproape zilnic. (Acum stiti de ce nu are Mury blog? ;))
Am terminat proba intr-un timp de 63':59'' pe locul 3, la aproximativ 20 de minute de locul 1.

Duminica 27 iunie am schimbat locatia pentru proba de lunga distanta (8 km in linie dreapta), cronometrul de start bipaind undeva pe coama dealului in padurea Hoia incepand cu ora 10. Ely ni s-a alaturat de aceasta data cu forte proaspete, fapt care s-a si vazut in rezultatul final: 99 de minute comparativ cu cele 108 ale mele sau 117 ale lui Mury. Noroiul “prietenos” si cateva greseli de amator (ce sunt) m-au facut sa pierd minute pretioase, dar nu m-am intors nici de data aceasta la finish cu mana goala: aveam SI-cardul plin de puncte: toate cele 13. Am terminat pe locul 7... asa, si..? Pentru mine e important sa gasesc tote punctele si sa imi dezvolt abilitatea de a ma orienta, de aceea pretentiile mele pentru acest gen de curse sunt minime.(buna scuza Tudore!)
Dupa o festivitate de premiere cu ciocolata si diplome am facut un pit-stop pe la Mury sa ne spalam bikeurile (multumim Mury) si sa ne gandim unde si cu ce vom merge la urmatorul concurs...

Pana una-alta... cititi mai jos ce-o zis Shakira ;)

Trei de M - Mocirla, Multa Mocirla

...si pentru ca noroiul face bine la organism, am decis sa imi incerc spatele “ruginit” la Maratonul Medieval Medias 2010, desfasurat Sambata, 19.06.2010 pe dealurile “nenoroite” din zona Mediasului. Dupa o pauza de... ceva vreme... in care mi-am lins “ranile” incercand sa imi alin durerea din zona lombara care imi limita antrenamentele, mi-am propus sa fac un test in ritm de concurs sa vad cu ce trebuie sa ma dau in perioada urmatoare: cu alifie sau cu bicicleta.
Sambata cu noaptea-n cap si cu bitza-n portbagaj la Skoda lui Atty am plecat cu sensei si cu Ralu' spre Medias pentru ca in jurul orei 10:30 sa fim apti de start la proba de 50 de km.
Dupa luptele seculare care au durat cateva minute, cavalerii medievali veniti sa ne aduca aminte de vremurile demult apuse ne-au predat stafeta, urmand sa ducem noi batalia mai departe. Se anunta o batalie in noroi, insa pana nu mi s-au incarcat rotile ca la tractor nu am crezut ca e chiar atat de rau. Si nu au trecut decat doi kilometri pana sa ma conving ca va fi o cursa “moale”. Dupa scurta portiune de push-bike de pe prima urcare m-am aciuat pe langa Ely stiind ca el merge mult mai “economic” decat mine in prima parte a curselor, in incercarea de a obtin un “consum mediu” cat mai bun. Prima coborare insa mi-a adus aminte de ce imi place mie sportul asta, asa ca mi-am potolit dorul cu cateva patinaje mai mult sau mai putin artistice. Dupa 16 km am ajuns la punctul unde se desparteau traseele de 50 respectiv 80 de km, astfel ca am fost nevoit sa ii spun lui Ely cu lacrimi (de noroi) in ochi “Drum bun!”. El mergea la 80 de km eu la 50.
Din acest moment solul incepea sa devina “prietenos” cu anvelopele, astfel ca incercam sa tin bikeul pe portiunile cu iarba si sa-l clatesc cat mai des in baltile razlete. La cel de-al doilea punct de alimentare i-am ajuns pe Oly si pe Cioc in timp ce se luptau cu tonele de noroi. I-am depasit insa pentru scurt timp. Am vazut cum se departeaza incet-incet incapatanandu-se sa stea in sa, in timp ce eu impingeam de zor bicicleta, fara nici o satisfactie in urma acestei activitati. Totusi, am ajuns la sosea mai devreme decat ma asteptam. Daca in anii trecuti, cand solul era uscat, uram sectiunea de 6 km de sosea, acum a fost ca o binecuvantare. In sfarsit simteam si eu ca ma deplasez! La inceputul acestei portiuni i-am ajuns pe Cioc si pe Daitoiu Gabriel. Contrar spuselor lui Ely, teoria “e mult mai bine in trei decat singur” cred ca se aplica cu succes in alte domenii. Nu ma incanta sa ma tiganesc si anul acesta pentru dusul trenei pe sosea asa ca am pus putina distanta intre mine si riderii de la Emmedue. Dupa trecerea prin cetatea medievala de la Bazna am ajuns inevitabil la ultima urcare, o portiune care nu imi trezeste amintiri tocmai placute. L-as putea numi Dealul Crampelor uitandu-ma la editiile anterioare ale MMM. Am inceput sa urc in ritmul meu, rulat, usor, chiar daca asta m-a costat o pozitie in clasament. Nu vroiam sa ma innec ca tiganul la mal. Ajuns in varf, scopul meu a fost sa recuperez pozitia pierduta pe urcare, insa am reusit doar sa reduc ecartul in dreptul liniei de Finish la 15 secunde de Cioc.
In final un loc 5, fara dureri de spate, e mai mult decat ma asteptam de la aceasta cursa.
Sper sa reiau antrenamentele fara sa ma mai supere spatele si sa se reflecte asta si in rezultatele viitoare.

Vreau sa-mi felicit coechipierii pentru rezultatele obtinute:

Miron Elisei – Locul 1 Timp: 4:37:12.4 Proba: 80 km
Olar Liviu Mihai – Locul 2 Timp: 2:52:44.4 Proba: 50 km

Un mare MULTUMESC lui Atty pentru “carutzare”, (trece-ma la caietzelu' cu datorii), multumesc si lui Mury ca a fost acolo (sa se pozeze cu prietena mea >:) ), lui Boldi pentru ca ne-a facut reclama atarnand tricoul pe dos pe poarta de Start/Finish si lui Maros care pe langa sprijinul material acordat, ne acorda si increderea ca ii aducem duba cu bine in fata magazinului la sfarsitul weekendului.


Pana data viitoare nu uitati sa pedalati pentru ca, vorba Shakirei:
“Walking gets too boring when you learn how to fly”

Tudor Radu (ca doar cine naiba sa scrie pe blogu' meu daca nu eu?!)