Nu stiu altii cum sunt dar eu, cand ma gandesc ca weekendul trecut am facut 1000 de km de cursuri practice de condus pentru maxim 30 de km de cursa (MAXIM am spus!), stau si ma intreb ce este mai extrem: mountainbike-ul sau sa fiu copilotul lui Vladutz ??
Si iata-ne vineri la amiaz’, stupefiati de faptul ca suportii de bike comandati pentru masina mea pe care ii asteptam prin curier nici macar nu au fost expediati, hotaram sa pornim in echipa completa spre Balassagyarmat, HU cu Opelul lui Vladutz, editie limitata ...la 90 la ora. In „doar” 11 ore am ajuns cu bine la destinatie, undeva pe granita de nord a Ungariei. Sambata, dupa un somn binemeritat am iesit din barlog cu bosketii in cautarea hranei la un supermarket local (asta pt ca nu vreau sa ii fac reclama la TESCO). Pe la ora 15 am decis, alaturi de compatriotii nostri sositi tocmai de la Bucuresti, sa parasim camerele, pensiunea, localitatea si tara in care ne aflam (totul s-a petrecut in 5-10 minute) pentru a face cunostinta cu traseul de concurs de pe taram slovac. Am traversat granita pe biciclete (de vreo 5 ori pe zi), mandri de aceasta premiera. Traseul era imbarligat pe singurul deal din zona, avand doua urcari majore (dintre care a treia „terminatoare”), o carare pe varful dealului printre culturi de ...(intial era un fel de rapitza, insa spre final sigur era „varza”), vreo doua coborari tehnice inguste si cateva serpentine printre smocuri de iarba in ultimul kilometru. Dupa 2-3 ture de recunoastere a traseului ne-am pus pofta-n cui, pentru a o lua de acolo in ziua urmatoare la startul (...si acum tineti-va bine) ebike.hu Cup INTERNATIONAL MTB XCO C2 Race.
Neatza! E Duminica, 18.04.2010! Trezirea, mancarea si pierderea timpului pana la ora 12 si ceva, cand trebuia sa ne aciuam si noi alaiului de bikeri care isi faceau incalzirea in zona de start. Incalziti, ne aliniem la start si suntem atenti la numaratoarea in stil UCI deja cunoscuta urechilor noastre: 2.. 1.. 30.. 15.. Start!! Si da-i pedala ca vine valul... asta pana la primul „dop” unde plutonul se „infunda” si toti isi iau bike-urile pe sus si sapa prin multime pentru a fluidiza traficul. Spre finalul primei ture, cand respiratia devine mai discreta si tensiunea se desumfla odata cu roata de spate a lui Oly, fiecare isi ajusteaza ritmul si se inchide in cushculia mintii unde sufera in tacere. Ely vine curand din spate si imi propun sa tin aproape, in spatele lui. Insa distanta dintre noi creste si ma simt ca un simplu spectator la ceea ce se intampla. Intr-un final imi gasesc si eu locul in ierarhia cursei si termin cursa pe locul 22 la categoria Elite si pe 36 la general (cu tot cu U23). Juganaru Razvan (Campionul National en-titre) s-a clasat al 21-lea la Elite si pe 35 la general. Ely a terminat cursa pe locul 17 la elite si 27 la general. Dani Crista a terminat pe locul 17 la U23 si pe 40 la general, in timp ce Vlad Sabau a terminat cursa pe locul 53.
Am concurat cu fobia de a avea pana, avand in vedere experientele neplacute din ultimii doi ani, insa acum ar fi cazul sa „ma vindec” si sa am incredere in anvelope. Noile „incaltari” Continental Vapor tubeless cu „laptic” in vene cred ca nu ma vor dezamagi. Multumesc Maros Bike pentru sprijinul acordat si in acest sens.
La final stau si cuget: multumit??? …de noile anvelope Continental? ..absolut!; …de rezultatul obtinut?! ..nu prea; ….de cum a condus Vladutz?! ..noapte buna! :D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu